Am ajuns în Sète în dimineața zilei de 12 aprilie, la capătul a nouă zile de marș în care marea ne-a cam dat de furcă tuturor. Eram cu toții nerăbdători să pășim din nou pe sol, însă n-am bănuit că urma să ne trezim într-un decor excepțional, în care nava-școală „Mircea” a ocupat locul oaspetelui de onoare. Din păcate, vremea capricioasă de primăvară nu a permis sosirea noastră cu velele întinse și nici o paradă în adevăratul sens al cuvântului a tuturor velierelor invitate la festivalul maritim din Sète.

Întemeiat în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, la confluența canalelor Midi, Rhȏne a Sète și a golfului Leului, Sète este un oraș cu o populație de circa 40.000 de locuitori, colorat și animat de ambarcațiuni de mici dimenisiuni și de fervoarea sporturilor nautice. Frumusețea sa aparte a atras în zonă foarte mulți iubitori ai navigației, ceea ce a și generat specificul zonei. Străduțele sale elegante, dispuse după sistemul tablei de șah, amintesc fiecare de pasiunea localnicilor pentru pescuit, activități nautice și, mai ales, de dragostea pentru păstrarea tradițiilor marinărești. Așa a luat naștere și Escale a Sète, în anul 2010, la inițiativa unei asociații de iubitori de sporturi nautice. Iată cum, de mai bine de un deceniu, renumele a ajuns să preceadă festivalul ce are loc, odată la doi ani, pe țărmul sudic al Franței.

Escale a Sète a fost conceput ca un eveniment care să strângă laolaltă tradițiile marinărești din toate timpurile, specifice mării Mediterane. Cu timpul însă, evenimentul a căpătat noi valențe și o amploare din ce în ce mai mare. Festivalul continuă să promoveze tradițiile marinarilor, însă trage semnale de alarmă și asupra problemelor de mediu, iar, cum a fost cazul anul acesta, asupra situației geopolitice care a impus nevoia de solidaritate la nivelul întregii Europe. Vorbim, desigur, despre conflictul armat dintre Federația Rusă și Ucraina. Încă de la festivitatea de inaugurare a festivalului, organizatorii au ținut să transmită mesaje de solidaritate cu poporul ucrainean și să profite de platforma publică pentru a face apel la încetarea ostilităților. Semnificația valorilor pe care le promovează a plasat acest superb eveniment maritim sub patronajul Comisiei Naționale Franceze pentru UNESCO.

Peste 120 de nave și tot atâtea echipaje și-au dat întâlnire, în perioada 12-18 aprilie, la Sète. Dintre toate, nava-școală „Mircea” a fost vedeta, fiind cea mai mare navă ca dimensiune dintre toate cele prezente. Totuși, „Mircea” a fost doar unul dintre velierele de poveste pe care zecile de mii de vizitatori le-au putut admira și vizita în cele șase zile ale festivalului. Povestea velierului românesc a concurat cu o serie de istorisiri de pe vremea conquistadorilor, spuse de echipajele unor nave precum „El Galeon”, „Pandora”, „Grace” și multe altele, care au oferit spectacole inedite specifice în fiecare zi a festivalului.

Revenirea noastră în Franța a reprezentat și oportunitatea de a ne reuni cu un grup de prieteni fideli ai navei, ansamblul de dansuri tradiționale românești „La Passacaille”. Format din două românce și mai mulți francezi îndrăgostiți iremediabil de cultura românească, grupul ne-a fost alături zi de zi, în perioada festivalului, oferind vizitatorilor șansa de a vedea un spectacol de dansuri tradiționale, la puntea centru.

Bucuros de revederea cu echipajul NS „Mircea”, dar și cu ansamblul de dansatori a fost și ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu. Acesta ne-a vizitat în cea de-a treia zi a șederii noastre în Sete, însoțit de prefectul maritim al Mediteranei, viceamiralul Gilles Boidevezi. Acesta din urmă a fost interesat să afle specificul activităților de instrucție de la bordul navei-școală, însă în cadrul discuțiilor care au avut loc nu a fost ocolit nici subiectul privind modul în care atât Franța, dar și România lucrează pentru a gestiona cât mai eficient situația tensionată de la frontiera de răsărit a NATO și a Uniunii Europene.

„Este o onoare, o mândrie ca bricul «Mircea» să fie invitat aici, este cea mai mare navă prezentă la această manifestare maritimă din sudul Franței. Este prima participare a navei aici și am văzut cât de bine primită a fost. Am avut ocazia să stau de vorbă cu oficialitățile locale și să aflu câtă bucurie este în Franța pentru că nava-școală Mircea se află aici”, a punctat ambasadorul Luca Niculescu. Acesta mai adaugă și că „în general, te aștepți ca timpul să aducă unele riduri, însă nu este cazul cu nava-școală «Mircea», pentru că arată și mai bine decât acum trei ani, este și mai proaspătă, este aceeași energie bună, aceeași atmosferă destinsă. Peste noi au trecut anii, dar a trecut și pandemia, ceea ce ne-a făcut să fim poate și mai sentimentali și să ne bucurăm și mai mult de anumite revederi”. Opinia șefului misiunii diplomatice a României în Franța a fost pe deplin împărtășită și de românii care au urcat la bordul navei, aici, în Sète, veniți de pe toată întinderea Franței pentru această întâlnire de suflet. Printre cei care au urcat la bord având la ei și tolba cu amintiri s-a aflat și publicistul Adrian Rozei, care de aproape o jumătate de veac trăiește în Franța, însă al cărui suflet n-a părăsit niciodată cu adevărat România. Astfel de revederi, ne mărturisește Adrian Rozei, stârnesc o mândrie profundă românilor de pretutindeni, care sunt deosebit de încântați să urce la bordul navei alături de prietenii lor din țările în care s-au stabilit și să le prezinte România prin intermediul a tot ceea ce simbolizează Bricul „Mircea”.

Chiar dacă festivalul maritim organizat la Sète este unul de amploare redusă, față de regatele cu care nava-școală „Mircea” este obișnuită, atmosfera din micuțul port situat în sudul Franței a fost una extrem de efervescentă pe parcursul tuturor celor șase zile. De departe cele mai aglomerate zile au fost cele de weekend. Duminică, pe 17 aprilie, credincioșii catolici din Hexagon au sărbătorit Învierea Domnului. La bordul navei, după tradiția creștin-ortodoxă, echipajul a celebrat sărbătoarea Intrării Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim sau cum este numită popular, Floriile.

Chiar înainte de răsăritul soarelui, comandantul navei, comandorul Mircea Târhoacă, a ținut să îi felicite pe cei 10 sărbătoriți de la bord și să le ofere, așa cum este obiceiul la astfel de ocazii, câte o diplomă de apreciere. După ceremonia de ridicare a pavilionului, preotul bordului, plt. adj. Trandafir Dragoș, a amenajat, la puntea centru, sfânta masă și a oficiat slujba de Florii atât pentru echipajul navei, cât și pentru vizitatorii care au ținut să asiste la momentul solemn, să filmeze și să fotografieze.

La ceremonia religioasă au participat și membrii ansamblului de dansuri tradiționale românești „La Passacaille”. Un moment emoționant a avut loc la finalul slujbei când una dintre membrele ansamblului coregrafic l-a rugat pe părintele Trandafir să îi ofere sfânta împărtășanie micuțului Marius, cel mai tânăr membru al grupului, care încă nu a împlinit 7 ani.

Părăsim portul Sète, însă nu și atmosfera de festival. Cu cadeții pe vergi, cu velele triunghiulare întinse, ne îndreptăm astăzi către Spania, unde vom lua parte la Escala a Castellon, un alt festival maritim internațional, organizat pe un tipar foarte similar celui care tocmai s-a încheiat în Franța. Urmează trei zile de marș, în care sperăm că vom putea profita cât mai mult de experiența navigației cu vele și suntem nerăbdători să facem cunoștință cu românii care ne așteaptă pe coasta iberică a Mediteranei. Concluzia finală i-o vom acorda tot comandantului navei-școală „Mircea”, comandorul Mircea Târhoacă: „Nava-școală Mircea, ambasadorul onorific al României pe mările și oceanele lumii, a făcut o figură foarte bună, aici, în Sète, a fost vizitată de foarte, foarte multe persoane, locuitori din Sete, dar și turiști. Au fost aproape 20.000 de oameni la bord, iar impresiile lor au fost foarte pozitive. Am avut la bord invitați de onoare, l-am avut pe prefectul maritim al Mediteranei, pe ambasadorul României în Franța, care a sosit aici împreună cu o parte din echipa sa, am avut, de asemenea, întâlniri cu oficialitățile locale și cu organizatorii festivalului. Suntem bucuroși că misiunea noastră, aici, în portul Sète, se încheie cu succes. Am punctat un element important în programul din această vară al navei-școală Mircea. Sperăm ca și în următoarele escale din acest marș de instrucție să facem cel puțin o figură la fel de bună ca aici, la Sète”.

Au revoir, Sète! Vous étiez formidable!