De o săptămână încărcată de noutăți au avut parte elevii de anul I ai Școlii Militare de Maiștri Militari a Forțelor Navale, care petrec luna aceasta la Nava-Școală „Mircea”. Acomodarea a decurs mai firesc decât se așteptau, deopotrivă, elevii și instructorii.

„A fost greu în prima zi, pentru că era un loc nou, spațiul mic, noi suntem mulți, mai ales noi, fetele, stăm într-o încăpere destul de restrânsă ca suprafață, unde spațiul personal s-a împuținat vizibil, față de cum eram noi obișnuite, la școală. Ne mai certăm, apoi râdem”, mărturisește elev fruntaș Andra Luchian.

Timpul este foarte scurt, obiectivele de pregătire sunt ample și complexe, motiv pentru care și instruirea se desfășoară în ritm alert. Încă din a doua zi de ședere la bord, cadeții au învățat să facă primii pași pe grijele, sub atenta îndrumare a maistrului militar clasa a II-a Marius-Gabriel Tomița, unul dintre cei mai vechi și mai experimentați instructori de la nava-școală.

Elev fruntaș Ana-Maria Mihoc mărturisea înainte de ambarcare că are frică de înălțime și, în consecință, emoții pentru activitățile de urcare în arboradă. Încrezătoare în propriile puteri și determinată să se autodepășească, fata a dat curs provocării și a urcat până în gabie. „Sincer, am urcat cu mari emoții! Am teamă de înălțime, dar cu ajutorul domnului maistru Tomița, cu susținerea dumnealui permanentă, am reușit să urc, apoi am înaintat singură, temătoare, dar am reușit să îmi înving mare parte din frică”, afirmă Maria.

„În prima zi, la urcarea în arboradă, mi-a fost puțin teamă să mă uit în jos când căpătasem ceva avans pe verticală, dar azi (n.red – vineri) n-am mai avut nicio problemă. Mulți care aveau teamă de înălțime au reușit să își depășească frica. În plus, domnul maistru Tomița a fost mereu acolo să ne ajute; la fel și domnul aspirant Ruscan și toți cei din echipaj au răbdare cu noi, ne explică și ne ajută la fiecare pas”, mai completează elev fruntaș Andra Luchian.

La rândul său, maistrul militar clasa a II-a Marius-Gabriel Tomița remarcă pozitivismul elevilor, docilitatea și interesul lor pentru activitățile din program. „Se descurcă foarte bine. Doar șase dintre ei n-au reușit să își depășească încă teama de înălțime, dar lucrăm la asta. Oricum, este nevoie și de oameni pe punte, la manevra vergilor. Apreciez că sunt foarte ascultători și țin cont cu strictețe de indicațiile pe care noi le dăm”, opinează instructorul militar, după primele două zile de antrenament pentru lucrul în arboradă.

Însă, o provocare poate la fel de aprigă precum urcarea în arboradă o reprezintă pentru elevii militarii dormitul în hamac. Asemeni nenumăratelor generații anterioare, actualii cadeți se confruntă cu dificultățile „tradiționale” le-am putea numi, care apar în cazarma 3, la lăsarea întunericului. Ba nodul este prea superficial și hamacul nu stă bine prins, ba pozițiile de somn sunt prea incomode și când, într-un final, o identifică pe cea mai eficientă, sună alarma de deșteptare, ba nevoile firești ale unuia ajung să dea trezirea în toiul nopții pentru toată lumea... Însă așa se nasc poveștile frumoase, de jurnal, la nava-școală „Mircea”.

A fost o săptămână încărcată, dar scurtă. Elevii militari abia au primit bazele instrucției. De luni urmează o săptămână nouă cu provocări de la zi la zi mai intense și mai interesante. În definitiv, scopul misiunii este antrenamentul fizic, deprinderea cât mai bună și în detaliu a cunoștințelor de marinărie, precum și călirea spiritului de luptător al fiecărui cadet.