Napoli trebuie menționat din start ca fiind, de departe, cel mai impresionant oraș pe care nava-școală „Mircea” l-a vizitat în acest marș de instrucție de 54 de zile. Am acostat în al treilea cel mai mare oraș al Italiei în jurul prânzului, sâmbătă, 30 aprilie, pe o vreme superbă, specifică de altfel sudului Peninsulei. Poate ar trebui să menționăm încă de la început că escala napoletană de pe drumul nostru de întoarcere spre casă a fost cu preponderență una de refacere a capacității tehnice a navei, în care am ambarcat alimente și combustibil. Cu toate acestea, velierul nostru a fost răsfățatul obiectivelor aparatelor de fotografiat ale turiștilor de pe numeroasele și impunătoarele nave de croazieră care veneau și plecau de la cheu, în cele patru zile în care am staționat în terminalul de pasagere al portului din Napoli.

În fiecare zi de escală aici, în prova navei, geacul flutură pe fundalul pitoresc al Vezuviului. De cealaltă parte a muntelui vulcanic se află orașul Pompei, una dintre cele mai populare atracții turistice arheologice din lume.

Nici din pupa navei priveliștea nu este mai puțin generoasă. Vedem în toată splendoarea sa Castel Nuovo, o construcție medievală ridicată între anii 1279-1282 și care astăzi este un reper arhitectural al orașului Napoli. În prima zi a escalei noastre am avut deosebita plăcere de a o avea din nou la bordul navei-școală „Mircea” pe Excelența Sa Gabriela Dancău, Ambasadorul Plenipotenţiar şi Extraordinar al României în Republica Italiană, Republica Malta şi Republica San Marino. Ultima dată, domnia sa s-a aflat alături de echipajul navei-școală „Mircea” în escala pe care velierul a făcut-o la Barcelona, în 2019. La acea vreme, Gabriela Dancău asigura șefia misiunii diplomatice a României în Regatul Spaniei. „Legătura mea cu nava-școală «Mircea» și în special cu echipajul său, cu comandantul Mircea Târhoacă cred că este acum una de suflet, nu neapărat instituțională. Pe lângă faptul că noi suntem ambasadorii formali ai României peste hotare, eu cred că nava-școală «Mircea» este adevăratul ambasador al României în toată lumea, ne reprezintă și ne-a reprezentat întotdeauna cu mândrie și cred că pentru fiecare dintre noi, până la urmă, este un reprezentat special cu care trebuie să avem o legătură de suflet”, afirmă Excelența Sa ambasadorul României în Italia. Tot o chemare a sufletului au simțit și românii care au vizitat nava-școală „Mircea” pe durata șederii sale în portul italian. Chiar dacă numărul vizitatorilor a fost semnificativ mai mic decât la Sete sau Castellon, bucuria noastră și a celor care au venit să ne vadă, să discute cu noi despre viața la bord și să ne ureze tradiționalul „vânt din pupa” a fost autentică și memorabilă.

Prezența noastră la Napoli a fost prilejul perfect pentru a-l avea la bord pe reprezentantul României la Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli, generalul de brigadă Remus Hadrian Bondor, un infanterist clujean, cu un remarcabil parcurs profesional și cu multe prietenii de suflet în rândul camarazilor din Forțele Navale Române.

Zilele însorite petrecute la cheul din Napoli n-au însemnat pentru cei 92 de elevi militari de la bord doar zile de relaxare și de vizitare a obiectivelor turistice din zonă. Zilnic s-au realizat antrenamente de urcare în arboradă și desfășurare pe vergi pentru a exersa rolurile la desfășurarea velelor de la vergile „zburător” și „rândunică”. Marșul de instrucție este foarte aproape de final. Febra musculară, la fel ca și frica de înălțime sunt doar amintiri. În locul lor se remarcă acum forța și dexteritatea la urcare și la desfășurarea pe țapapii, precum și siguranța de sine. Este o transformare spectaculoasă rezervată fiecărei promoții de cadeți care ajunge să se instruiască la bordul navei-școală „Mircea”. Această reușită reflectă și efortul și dedicarea instructorilor militari. Cu fiecare pas așezat corect și sigur pe grijea, cu fiecare simfonie de clinchete la asigurarea pe vergi, crește și satisfacția instructorilor care le-au urmărit fiecăruia evoluția și care au întotdeauna barometrul timidității transformate în siguranță de sine. Drumul de întoarcere înseamnă mereu nostalgie, rememorare a clipelor frumoase sau mai puțin frumoase ale întregii experiențe. Nava şcoală „Mircea” are farmecul său aparte, iar greutățile se pierd mereu în briza mării și cern astfel amintirile. Pe punțile din tec, lustruite cu multă dăruire, cadeții află că până și o zi grea de navigație este de 100 de ori mai frumoasă decât o zi obișnuită petrecută la birou.

În mai puțin de o oră ne vom desprinde de cheu, iar de acum, pentru întreg echipajul, dincolo de linia orizontului este „acasă”. Dorul și bucuria iau amploare la întrecere, efortul fizic nu se mai resimte la fel de intens. Urmează șapte zile de navigație în mare liberă, spre ultimul port de escală, Istanbul. Le întâmpinăm cu entuziasm, căci mai sunt suficiente lucruri de învățat, deci vom avea o săptămână încărcată de activități precum întinsul velelor superioare, dar și școala ramelor, una dintre activitățile cele mai frumoase ale fiecărui marș de instrucție.

Din Napoli, echipajul navei-școală „Mircea” vă salută cu drag și cu dor.

Text: Cristina Sîmbeteanu
Foto: Cristina Sîmbeteanu, Bogdan Dinu